Transee Din Primul Razboi Mondial Romania

Specialiştii muzeului naţional de istorie a româniei care au alcătuit expoziţia fotodocumentară românia în primul război mondial arată că procesul de refacere a dus la următoarea componenţă a armatei române.

Transee din primul razboi mondial romania. Despre marile bătălii de la mărăști mărășești și oituz din anul 1917 istoriografia românească a proiectat în mentalul colectiv de la noi imaginea unor victorii caracterizate cel mai adesea prin folosirea unor termeni precum. Primul razboi mondial a marcat disparitia marilor imperiii austro ungar tarist german otoman si aparitia unui numar mare de state nationale. și nu e nimic rău sau greșit în folosirea acestor termeni drept descriptori ai fenomenului istoric din vara. Terenul pe care au fost sapate transeele din primul razboi mondial varia de la o regiune la alta insa per ansamblu ele reprezentau mai multe santuri serpuitoare din care porneau niste tunele sau canale ce duceau spre partea in care se aflau inamicii.

Participarea româniei la primul război mondial cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic diplomatic și militar desfășurate de statul român singur sau împreună cu aliații între 13 28 iulie 1914 și 28 octombrie 11 noiembrie 1918 în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război realizarea statului național unitar român. Tranşeele erau şanţuri lungi înguste săpate în pământul în care locuiau soldaţii. Armata romana 1916 1919 fortele mobilizate de catre romania în anul intrarii sale în razboi 1916 au reprezentat din punct de vedere numeric 15 din populatia tarii adica 1 083 000 oameni. Două armate 1 şi 2 cu 15 divizii de infanterie 2 divizii de cavalerie 4 regimente de artilerie grea 12.

In fata transeelor se punea un parapete din sarma ghimpata iar in spatele lor se faceau cel putin doua linii secundare in care statea mare parte a infanteriei.